Nicolae Bălcescu ne-a părăsit la 29 noiembrie 1852, la Palermo, în Sicilia. Abia împlinise 33 de ani, vârsta la care au murit Iisus Hristos și Alexandru Macedon.
Nicolae Bălcescu a fost un revoluționar, ofițer și istoric român. A fost creator al programului revoluționar de la 1848. A fost membru în Guvernul Provizoriu și în Locotenența Domnească.
Fiu al Zincăi și al pitarului Barbu Bălcescu, tânărul Nicolae s-a născut la București. Familia sa avea o moșie la Bălcești, pe Topolog, la granița dintre județele Vâlcea și Argeș.
Nicolae Bălcescu a iubit Oltenia. Fratele său, Barbu, a fost chiar primar al Craiovei. Fiica sa Olga, nepoata lui Nicolae Bălcescu, prima femeie gazetar din Oltenia, s-a căsătorit cu Petre Gigurtu, general român. Ion Gigurtu, premierul care a trebuit să accepte ciopârțirea României în vara lui 1940, se născuse la Turnu Severin, unde locuiau Olga și Petre, părinții săi. Era nepotul direct al lui Nicolae Bălcescu.
Nicolae Bălcescu a fost atras de tânăr de ideile revoluționare. Devenit ofițer prin Regulamentele Organice, a fucnționat ca profesor militar. Deși preda oficial română și matematică, benevol, a predat și cunoștințe de istorie și geografie.
În 1843, a fost arestat fiindcă făcuse parte dintr-o conspirație contra domnitorului Bibescu. A fost închis la Mărgineni, unde s-a îmbolnvit de tuberculoză.
A fost eliberat și a continuat activitatea revoluționară alături de Ion Ghica și Chrsitian Tell, acesta din urmă, gorjean. Cei trei au fondat Frăția, organizație secretă de sorginte masonică. A călătorit la Paris, a înființat asociații studențești.
Nicolae Bălcescu a scris „Românii supt Mihai Voeivod Viteazul”, monografie istorică pe care nu a putut să o termine din cauza avansului bolii.
A participat la Revoluția de la 1848, apoi în 1849, a încercat în Ardeal să medieze împăcarea dintre Lajos Kossuth și Avram Iancu.
I s-a interzis intrarea în țară din 1849. Timp de aproape trei ani a pregrinat la Paris, Londra, militînd pentru cauza românească în emigraia pașoptistă. A ajuns în Sicilia, unde spera să se vindece de tuberculoză. A stat cazat la Hotelul „Ala Trinacria” din Palermo, unde a murit în timp ce lucra la monografia care s-a oprit la cartea a VI-a, capitolul 33.
A fost îngropat la Cimitirul Capucinilor, într-un mormânt care nu se cunoaște până azi.
Nicolae Bălcescu este un simbol al Revoluției de la 1848 dar și al Olteniei, pentru că el a considerat că Oltenia era locul ideal pentru pornirea schimbării ala cum procedase și Tudor Vladimirescu la 1821.