În umbra unei moșteniri istorice semnificative, Cult Research marchează Ziua Internațională a Femeii prin publicarea unui studiu comprehensiv care examinează percepțiile tinerelor din generația Z din România asupra drepturilor femeilor și impactul pe care muzica îl are asupra conștiinței lor sociale. Această zi, care a fost inițial propusă acum mai bine de un secol, de catre Clara Zetkin la Conferința Internațională a Femeilor Socialiste din Copenhaga, a fost consacrată pentru a onora lupta continuă a femeilor pentru egalitate și dreptate socială.
Studiul, care a implicat un eșantion reprezentativ de 400 de tinere, a fost conceput pentru a evalua în mod sistematic atitudinile și experiențele acestora în contextul unui spectru larg de situații sociale, inclusiv tratamentul subiectelor legate de drepturile femeilor în discursul public și nivelul de siguranță perceput în diferite contexte urbane.
Un aspect notabil s-a remarcat intr-o discrepanță semnificativă între grupurile de vârstă, cu un procent de 23% dintre tinerele peste 22 de ani care consideră că atenția acordată drepturilor femeilor este exagerată. În ceea ce privește siguranța personală, studiul a identificat un sentiment de vulnerabilitate accentuat în mijloacele de transport în comun, cu 80% dintre tinerele generației Z exprimându-și îngrijorarea, în timp ce 100% dintre acestea sunt preocupate de siguranța lor în spațiul public pe timp de noapte.
Conform analizei, aproape 60% dintre tinere au afirmat că nu au fost niciodată victime ale unui incident violent sau de hărțuire sexuală, în timp ce aproximativ un sfert (24%) au indicat ca au fost supuse, cel puțin o data, unor forme de violență. În ceea ce privește atitudinea față de siguranța în spațiul public, peste 60% dintre femei se simt îngrijorate în mare sau foarte mare măsură în legătură cu siguranța lor pe timp de noapte. Mai mult, peste 63% au sunat pe cineva apropiat și au vorbit pana cand acestea s-au simțit în siguranță.
În ceea ce privește abordarea subiectelor legate de drepturile femeilor în spațiul public, peste jumatate (51%) dintre participante consideră că aceste subiecte sunt tratate superficial, în timp ce 26% au menționat că sunt abordate realist și corect. Aceste rezultate subliniază necesitatea unei abordări mai echilibrate și informate a acestor teme în mediul public. Cu toate acestea, este important să luăm în considerare că acesta este un aspect care necesită o implicare constantă și progresivă pentru a aduce schimbări semnificative.
„Analiza noastră dezvăluie o tendință îngrijorătoare în rândul tinerelor, care au mentionat ca exista o abordare superficială a drepturilor femeilor în spațiul public, cu 60% dintre ele afirmând această perspectivă,” a declarat Alexandru Zodieru, General Manager & Research Director Cult Research. „Este imperativ să luăm în considerare aceste percepții și să ne orientăm către strategii care să consolideze un discurs public mai profund și mai informat cu privire la egalitatea de gen.”
Interesant este că, în timp ce aproape 60% dintre respondente consideră că femeile pot avea succes în carieră la fel ca și bărbații, există încă o proporție semnificativă care este mai puțin convinsă de acest lucru. De asemenea, aproape o treime dintre respondenți consideră că femeile sunt mai preocupate de aspectul lor fizic decât bărbații.
Rezultatele arată că aproximativ 30% dintre respondente cred că muzica are un impact mare sau foarte mare asupra percepțiilor și comportamentelor legate de relațiile de gen, în timp ce aproximativ 25% consideră că influența este mică sau foarte mică. Această diversitate a percepțiilor subliniază complexitatea modului în care mediul cultural modelează atitudinile sociale.
În contextul cultural, cercetarea a explorat rolul muzicii în formarea percepțiilor sociale, cu o majoritate covârșitoare (80%) ce se aliniază la mesajul melodiei „Macarena” a Erikăi Isac, interpretându-l ca un vector pozitiv pentru promovarea egalității de gen.
Datele arată că aproximativ 69% dintre respondente consideră că Erika Isac reprezintă opinia majoritară a tinerelor din România prin melodia „Macarena„. Acest lucru indică o recunoaștere semnificativă a impactului culturii pop asupra percepțiilor sociale și a normelor de gen.
În ceea ce privește percepția despre mesajul piesei „Macarena„, aproximativ 59% dintre respondente consideră că mesajul este pozitiv și promovează egalitatea de gen. Totuși, este important să observăm că aproximativ 16% dintre respondente cred că mesajul este unul neutru, în timp ce aproximativ 8% consideră că este negativ și perpetuează stereotipurile de gen. Aceste constatări subliniază diversitatea opiniilor și perspectivelor tinerelor în ceea ce privește reprezentarea de gen în cultura populară și necesitatea unei abordări critice a acestor aspecte.
„Este esențial să recunoaștem complexitatea și multifacetedness-ul influențelor culturale asupra tinerelor și să ne angajăm într-un dialog continuu care să promoveze o reprezentare echitabilă și realistă a femeilor în toate sferele societății,” a completat Paul Acatrini, Managing Partner & Research Director Cult Research.
Analizând aceste date, reprezentanții Cult Research subliniază că muzica joacă un rol semnificativ în formarea percepțiilor și comportamentelor tinerelor în ceea ce privește relațiile de gen, dar este important să recunoaștem că această influență este complexă și poate fi afectată de o varietate de factori culturali și individuali.
Alegerea datei de 8 Martie ca simbol al aspirațiilor și realizărilor femeilor a devenit un punct de referință global în recunoașterea și celebrarea progreselor făcute, precum și în sublinierea provocărilor rămase. În spiritul acestei tradiții, Cult Research contribuie la dialogul național cu o analiză detaliată a modului în care tineretul feminin din România percepe și este influențat de discursurile legate de gen, într-o epocă în care mass-media și cultura populară joacă roluri pivotale în formarea identității și a valorilor.
DESPRE CULT RESEARCH
Cult Research, cu o tradiție în furnizarea de insight-uri bazate pe date și analize riguroase, își reafirmă angajamentul de a contribui la avansarea cunoașterii și la îmbunătățirea politicilor sociale prin cercetare științifică. Astfel, oferind analize și date pe diverse subiecte de interes național, compania își propune să contribuie la formarea unei societăți în care calitatea vieții este îmbunătățită constant.