sâmbătă, decembrie 3, 2022
AcasăCulturaApostolos Patelakis și Războiul Civil din Grecia

Apostolos Patelakis și Războiul Civil din Grecia

Apostolos  Patelakis s-a născut la Craiova, în 1951, în familia lui Evanghelos şi Maria Patelakis, stabiliţi iniţial în Colonia de la Ştefăneşti-Argeş, cei doi fiind primul cuplu de greci format prin căsătorie în acea colonie.

A urmat şcoala, liceul şi facultatea în oraşul natal, integrându-se perfect în Bănie. A primit repartiţie în Botiza, Maramureşului, a continuat studiile la Cluj, s-a căsătorit, şi-a întemeiat un cămin, iar în 1979, deci cu aproape patru decenii în urmă, s-a repatriat în Grecia, stabilindu-se în Salonic, unde a lucrat la Institutul de Studii Balcanice.

Apostolos Patelakis, un istoric oltean cu părinți greci

Apostolos  Patelakis şi-a asumat sarcina de a scrie istoria războiului civil grec şi a refugiaţilor politici greci din România, realizând o operă de pionierat. Vorbesc aici de cartea Războiul Civil din Grecia (1946-1949) şi emigranţii politici greci în România (1948-1982), apărută la Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte în 2017.

A adunat date din arhive, presă, toate lucrările româneşti şi greceşti iar rezultatul este o capodoperă. Apostolos Patelakis nu este subiectiv, aşa cum s-ar aştepta mulţi. Obiectivitatea lucrării mă face să mă gândesc la aceea a lui Thukydides, autorul „Războiului Peloponesiac“. Apostolos E. Patelakis arată faptul că grecii au beneficiat de condiţii bune. Copiii au fost primiţi în şcoli, se încerca asigurarea învăţării limbii greceşti.

Oltenii în special, românii în general, i-au primit bine pe greci

Evident Apostolos Patelakis arată că maturii au primit locuri de muncă, chiar şi funcţii de conducere, chiar dacă aveau probleme în cunoaşterea limbii române. Prima ideea afinităţii ideologice, iar Apostolos Patelakis arată că în acelaşi timp se vor desfăşura naţionalizarea, colectivizarea, înlăturarea „elementelor duşmănoase“ din rândul românilor şi chiar al etnicilor greci, prezenţi de generaţii în România. Autorul arată duplicitatea lui Stalin care a permis primirea de refugiaţi dar a trasat sarcini precise guvernelor statelor din Blocul de Est să nu permită posibililor voluntari să se alăture combatanţilor greci. Stalin trebuia să fie consecvent celor promise în 1944. În plus, aşa cum arată, în mod explicit, Apostolos Patelakis, prezentând în carte un crâmpei semnificativ din memoriile iugoslavului Milovan Djilas (Conversaţii cu Stalin), Stalin se temea şi, implicit, recunoştea supremaţia americanilor. În plus, ştia că partizanii greci nu puteau câştiga bătălia.

Apostolos Patelakis a realizat o cercetare obiectivă


Apostolos Patelakis notează cu acribie ştiinţifică epurările existente în rândul comuniştilor greci (ca şi în cazul românilor), împărţirea comuniştilor greci în două tabere (una pro-sovietică şi alta deschisă cooperării cu mişcările comuniste din statele rămase în blocul vest-european), ruptura româno-sovietică din 1964. În acest ultim caz, Apostolos Patelakis notează cu obiectivitate că grecii care au păstrat linia pro-moscovită au fost epuraţi şi scoşi din posturile de conducere, retrăgându-li-se şi cetăţenia. Este prezentată şi situaţia comuniştilor greci în anii Dictaturii Coloneilor, autorul trecând apoi la descrierea momentului repatrierii. Stabilit în Grecia în 1979, Apostolos Patelakis a văzut că grecii repatriaţi (tineri şi bătrâni) au avut probleme de adaptare şi integrare, acordul privind recunoaşterea vechimii din România pentru acordarea pensiei în Grecia, fiind adoptat abia în 1996 la 7 ani după căderea comunismului în România.

poate te intereseaza si:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -

Farmacia online Dr.Max

Super Oferte la ANVELOPE pe Vadrexim.ro !

Ultimele stiri

comentarii recente