vineri, octombrie 7, 2022
AcasăȘtiri din Oltenia26 de ani de când „Tunarul” Oblemenco ne privește de Sus...

26 de ani de când „Tunarul” Oblemenco ne privește de Sus…

1 septembrie 1996, debutul unei toamne în care interesul tuturor era pentru alegerile parlamentare și prezidențiale din noiembrie acel an.

În dimineața următoare, la Radio Oltenia Craiova, aproape plângând, vocea prezentatorului programului matinal anunța că în Maroc, la Agadir, murea Ion Oblemenco. Era greu, copil oltean fiind să nu știi cine fusese Oblemenco. Avea, la momentul decesului 51 de ani. Azi, ar fi avut 77 de ani.

Dacă Dobrin nu jucase un singur minut la ”Mundialul” mexican din 1970, Oblemenco nu jucase niciun minut în tricoul primei reprezentative.

Se născuse la Corabia, în Romanați, la 13 mai 1945, actualul județ Olt. La echipa locală, în 1958, cunoștea momentul descoperirii, la numai 13 ani. La maturitate, ajunsese să aibă 1,82 m înălțime și un șut cu o precizie și o viteză memorabile, fiind numit „Tunarul” Băniei.

Timp de șase ani a jucat în Oltenia, din 1958, până în 1964, la Corabia, apoi la Electroputere și la „Știința”, la a cărei promovare în A contribuie, A jucat doi ani la Rapid, debutând cu o victorie contra Științei, la care va reveni în 1966 și unde va juca timp de 11 ani până în 1977. În 1974 a cucerit titlul de campion, în 1977, Cupa României, A mai jucat la Galați, după care, di 1979 a intrat în staff-ul Universității Craiova. A marcat în Diviza A de 170 de ori în 285 partide oficiale, una din cele mai mari „cote” din fotbalul românesc de club.

Ion Oblemenco își leagă numele de următoarele două titluri ale Craiovei, secund în 1980, principal în 1981 (event-cupă și campionat) și 1982, titlu și prima prezență a unei echipe de club în sferturile actualei Champions League (Cupa Campionilor Europeni cum se numea atunci). A mai antrenat apoi la Râmnicu-Vâlcea i Slatina, după revoluție, în 1992-1993 revenind la Craiova, dar fără a mai avea succesele de altă dată.

Cum marii sportivi și antrenori români erau curtați de cluburi străine, Ion Oblemenco a acceptat din 1996 să antreneze în Maroc la Agadir, unde, în timpul unei partide, supărat pe erorile de arbitraj a suferit un infarct. Era 1 septembrie 1996. 4 zile mai târziu, Oltenia îndurerată îl conducea la Ungureni, cel mai mare cimitir al Craiovei.

În memoria sa, Centralul din Craiova i-a primit numele, fiind ridicată și o statuie cu „Tunarul”, în atac cu mingea pregătită pentru un șut, ghiulea. Azi, pe locul Centralului, este o arenă modernă care îi poartă numele,

poate te intereseaza si:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Farmacia online Dr.Max

Crama Zoresti - Dealu Mare
Super Oferte la ANVELOPE pe Vadrexim.ro !

Cele mai citite

comentarii recente